În ciuda diferenţelor doctrinare pe o mulţime de alte subiecte, majoritatea creştinilor consideră că ziua de odihnă este parte integrantă a vieţii creştine. Dar în care zi trebuie să ne odihnim?
„În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse” (Geneza 2:2-3). Însuşi cuvântul „Sabat” înseamnă odihnă, iar a te odihni presupune că anterior ai lucrat. Prin urmare, este numai normal ca Dumnezeu să fi făcut ultima zi a săptămânii o zi de odihnă. „Ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău” (Exod 20:10).
Limbajul reflectă obiceiurile culturale ale celor care îl folosesc. În aproape fiecare cultură, de la Babilon până la timpurile moderne, oamenii s-au odihnit în ziua a şaptea. Pe măsură ce limbile s-au dezvoltat, numele celei de-a şaptea zi a săptămânii a rămas „zi de odihnă”. La mijlocul secolului al XIX-lea, dr. William Meade Jones a creat aşa-numitul „tabel al săptămânii”, enumerând numele date zilei a şaptea în de 160 limbi, inclusiv unele dintre cele mai vechi (cum se poate vedea mai jos). În limba babilonienilor, folosită cu sute de ani înainte de Avraam şi de darea celor zece porunci pe Sinai, a şaptea zi a săptămânii se numeşte „sa-ba-tu”, însemnând „zi de odihnă”.
Chiar şi astăzi, peste 100 de limbi de pe cuprinsul globului, multe fără nicio legătură cu ebraica veche, folosesc cuvântul „Sabat” pentru sâmbătă; nici una dintre ele nu numeşte o altă zi „zi de odihnă”. Deşi familiile de limbi au evoluat atât de mult încât au ajuns să fie de neînţeles unele pentru altele, cuvântul pentru a şaptea zi a săptămânii a rămas uşor de recunoscut.
Sabatul precede iudaismul
Timp de mii de ani după ce iudaismul a fost înfiinţat, o întreagă naţiune de evrei a urmărit cu atenţie ciclul săptămânal şi a ţinut Sabatul zilei a şaptea, uneori chiar fără un calendar. Cu toate acestea, mulţi susţin că este imposibil de verificat care zi a săptămânii este de fapt Sabatul biblic, deoarece Papa Grigore al XIII-lea a schimbat calendarul. Calendarul iulian, instituit de Iulius Cezar în jurul anului 46 î. Hr., calcula lungimea anului la 365 de zile şi un sfert. În realitate, anul este cu 11 minute mai scurt de 365 de zile şi un sfert. Aşa că până în anii 1580, calendarul şi ciclul solar au ajuns la o diferenţă de 10 zile. În 1583, Papa Grigore a schimbat calendarul astfel încât vineri, 5 octombrie, a devenit vineri, 15 octombrie, creând calendarul gregorian pe care îl folosim astăzi. Dar această schimbare nu a încurcat zilele săptămânii. Vineri încă vine după joi, sâmbătă încă vine după vineri şi aşa mai departe.
Exodul 16 redă o serie de minuni săptămânale, din Sabat, care au ţinut timp de peste 40 de ani. Dumnezeu a reiterat Sabatul la Sinai (Exodul 20:8-11) şi evreii încă ţineau ziua a şaptea când Isus S-a născut. Isus însuşi a ţinut Sabatul (Luca 4:16; 23:54, 56; 24:1) pâna la moartea Sa, despre care Luca spune că a avut loc cu o zi înainte de Sabat: „Omul acesta (Iosif din Arimateea) s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni. Era Ziua Pregătirii şi începea ziua Sabatului” (Luca 23:52-54). Luca continuă să descrie activitatea femeilor care L-au urmat pe Isus: „Femeile care veniseră cu Isus din Galileea au însoţit pe Iosif, au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el, s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege. În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea şi altele împreună cu ele au venit la mormânt dis-de-dimineaţă şi au adus miresmele, pe care le pregătiseră” (Luca 23:55-24:1). Femeile au descoperit că Isus înviase în dimineaţa de duminică; creştinii recunosc lucrul acesta prin sărbătorirea Paştelui. Ziua în care femeile s-au odihnit, între ziua pregătirii (vineri) când Isus a murit şi prima zi a săptămânii (duminica de Paşte) când Isus a înviat, trebuie să fi fost sâmbăta. Scriptura Îl prezintă clar pe Dumnezeu stabilind ziua a şaptea a săptămânii ca Sabat şi de-a lungul secolelor de istorie înregistrate în Biblie, urmaşii Săi au sărbătorit această zi ca atare. Dacă nu a fost schimbată, ziua a şaptea încă este Sabatul. Atunci de ce atât de mulţi oameni ţin duminica, prima zi a săptămânii, în locul zilei a şaptea? (Articol: „De ce se închină atât de mulţi oameni duminica [1]?”)
Tabelul săptămânii (care arată poziţia adevăratului Sabat)
Întocmit de dr. William Meade Jones, 1887
| LIMBA (locul în care este folosită oral, în scris sau în alt mod) | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | Numele ZILEI A ŞAPTEA |
| Biblia ebraică semitică de pe tot cuprinsul globului | Ziua întâi | Ziua a doua | Ziua a treia | Ziua a patra | Ziua a cincea | Ziua a şasea | Yom hash-shab-bath Ziua Sabatului |
| Ebraica (veche şi modernă) | O zi din Sabat | Două zile din Sabat | Trei zile din Sabat | Patru zile din Sabat | Cinci zile din Sabat | Ajunul Sabatului Sfânt | Shab-bathSabat |
| Traducerea aramaică a lui Onkelos (literatura ebraică) | Ziua întâi | Ziua a doua | Ziua a treia | Ziua a patra | Ziua a cincea | Ziua a şasea | Yom hash-shab-bath Ziua Sabatului |
| Traducerea dialectică a evreilor din Kurdistan | Ziua întâi din cele şapte | Ziua a doua din cele şapte | Ziua a treia din cele şapte | Ziua a patra din cele şapte | Ziua a cincea din cele şapte | Ziua ajunului (Sabatului) | yoy-met sha-bat kodesh Sfânta zi de Sabat |
| Siriaca veche *Fiecare zi merge mai departe şi aparţine Sabatului | O zi din Sabat | Două zile din Sabat | Trei zile din Sabat | Patru zile din Sabat | Cinci zile din Sabat | Ajunul (Sabatului) | Shab-ba-tho Sabat |
| Limba caldeeană, siriacă din Kurdistan şi Urdmia, Persia | O zi din Sabat | Două zile din Sabat | Trei zile din Sabat | Patru zile din Sabat | Cinci zile din Sabat | Ajunul (Sabatului) | Shap-ta Sabat |
| Samariteană (scrieri din ebraica veche) Nablus, Palestina | Ziua întâi | Ziua a doua | Ziua a treia | Ziua a patra | Ziua a cincea | Ziua a şasea | Shab-bath Sabat |
| Babiloniană, din văile Eufrat şi Tigru, Mesopotamia (limbă scrisă, 3800 î. Hr.) | Prima | A doua | A treia | A patra | A cincea | A şasea | Sa-ba-tu Sabat |
| Asiriană, din văile Eufrat şi Tigru, Mesopotamia | Prima | A doua | A treia | A patra | A cincea | A şasea | sa-ba-tu Sabat |
| Arabă (nume foarte vechi) | Zi de lucru | Lună luminoasă | Conducătorul războiului | Zi de întoarcere sau mijlocul săptămânii | Zi pentru familie sau societate | Ajunul (Sabatului) | Shi-yar Ziua principală sau zi de bucurie |
| Arabă (veche şi modernă) vestul Asiei, estul, vestul şi nordul Africii | Unu | Doi | Trei | Patru | Cinci | Adunare (ziua de adunare, Muham) | as-sabt Sabatul |
| Malteză, Malta | (Ziua) întâi | (Ziua) a doua | (Ziua) a treia | (Ziua) a patra | (Ziua) a cincea | Adunare | Is-sibt Sabatul |
| Abisiniană Ge-ez sau etiopică („Ge-ez” înseamnă „original”) | (Ziua) întâi | A doua | A treia | A patra | A cincea | Ajunul (Sabatului) | san-bat Sabat |
| Abisiniană din Tigru (strâns legată de Ge-ez) | (Ziua) întâi | A doua | A treia | A patra | A cincea | Ajunul (Sabatului) | san-bat Sabat |
| Amharică, abisiniană (strâns legată de Ge-ez) | Întâi | A doua | A treia | A patra | A cincea | Ajunul (Sabatului) | san-bat Sabat |
| Falaşa (limba evreilor din Abisinia) | Întâi | A doua | A treia | A patra | A cincea | A şasea | yini sanbat Sabatul |
| Limba coptă, Egipt (o limbă moartă de 200 ani) | Prima zi | A doua zi | A treia zi | A patra zi | A cincea zi | A şasea zi | pi sabbaton Sabatul |
| Limba Orma sau Galla, Sudul Abisiniei (această limbă are două denumiri, prima fiind cea mai veche) | Ziua Doamnei, Sfintei Maria. Sabatul mare sau sărbătoresc | A doua zi. Prima zi de negoţ | A treia zi până la Sabat. A doua zi de negoţ | A patra zi până la Sabat. (Ziua) a patra | (Ziua) a cincea | (Ziua) adunării | Ultima zi a jumătăţii de săptămână inclusiv a patra zi.
Micul sau Umilul sau Solemnul Sabat (o zi în care nu se face nicio ceremonie şi nu se lucrează) |
| Tamaşeancă sau Towarek (din vechea libaneză sau numidiană) Munţii Atlas, Africa | Prima zi | A doua zi | A treia zi | A patra zi | A cincea zi | Ziua adunării | a-hal es-sabt Ziua Sabatului |
| Cabaleză sau berberă (vechea numidiană) nordul Africii | Ziua unu (întâi) | Ziua doi (a doua) | Ziua trei (a treia) | Ziua patru (a patra) | Ziua cinci (a cincea) | Ziua adunării | ghas sau wars assebt Ziua Sabatului |
| Hausa (Africa centrală) | Unu (întâi) | Doi (a doua) | Trei (a treia) | Patru (a patra) | Cinci (a cincea) | Ziua adunării | assebatu Sabatul |
| Urdu sau Hindustană (Muhammadan şi Hindu, India) (două nume pentru zile) | Unu până la Sabat. Ziua soarelui | A doua până la Sabat. Ziua lunii | A treia până la Sabat. Marte | A patra până la Sabat. Mercur | A cincea până la Sabat (Ajunul lui Juma) | (Ziua) adunării | sanichar – Saturn shamba – Sabat |
| Paştună sau afgană Afganistan | Unu până la Sabat | Doi până la Sabat | Trei până la Sabat | Patru până la Sabat | Cinci până la Sabat | (Ziua) adunării | khali – ziua fără lucru, Shamba – Sabat |
Tabelul de mai sus include unele dintre cele mai vechi limbi cunoscute de oameni. Una dintre ele, limba babilonienilor, a fost folosită sute de ani înainte ca rasa evreiască să fi fost întemeiată de Avraam. Limba babilonienilor numeşte ziua a şaptea „sa-ba-tu” însemnând „zi de odihnă” – o altă dovadă de necombătut că „Sabatul” biblic nu a fost şi nu este exclusiv evreiesc.
Foarte puţini înţeleg că termenul „Sabat” şi conceptul de repaus de la lucru în a şaptea zi a săptămânii (sâmbăta) sunt comune majorităţii limbilor vechi şi moderne ale lumii. Această dovadă este cu totul independentă de Scripturi şi confirmă învăţătura biblică potrivit căreia Sabatul zilei a şaptea precede iudaismul. Conceptul unei sâmbete ca zi sfântă de odihnă a fost înţeles, acceptat şi realmente practicat de fiecare cultură, de la Babilon şi până în timpurile moderne.
În studiul multelor limbi ale omenirii, veţi descoperi două lucruri importante:
- În majoritatea limbilor principale, ultima, a şaptea zi a săptămânii este numită „Sabat”.
- Nu este nici măcar o limbă care să numească o altă zi „zi de odihnă”.
Din aceste afirmaţii putem concluziona că nu doar oamenii care numesc ultima zi a săptămânii „Sabat”, ci toţi oamenii şi toate rasele, în măsura în care recunosc o zi a săptămânii drept „Sabat”, s-au odihnit în a şaptea zi. De fapt, marele istoric Sozomenos a raportat că în timpul lui întreaga lume cunoscută, cu excepţia Romei şi Alexandriei, ţinea ziua a şaptea a săptămânii.
„Locuitorii Constantinopolului, şi cei de aproape oriunde, se adună în Sabat, la fel ca şi în prima zi a săptămânii, obicei care nu este ţinut niciodată la Roma sau Alexandria” (Socrate, „Istoria bisericească”, cartea 7, cap. 19).
Un alt lucru interesant este că termenii din limbile originale care sunt folosiţi pentru a denumi ziua a şaptea a săptămânii „Sabat” au continuat să fie foarte similari, deşi alte cuvinte s-au schimbat în timp, ajungând de neînţeles pentru celelalte familii de limbi. Aceasta este o altă dovadă că Sabatul şi termenii folosiţi pentru a denumi ziua a şaptea a săptămânii „Sabat” şi-au avut originea la creaţiune, în acord deplin cu raportul biblic regăsit în Geneza 2:1-3.
Lista limbilor
| Limba | Cuvântul pentru sâmbătă/a şaptea zi | Înţeles |
| Greacă | Sabbaton | Sabat |
| Latină (Italia) | Sabbatum | Sabat |
| Spaniolă (Spania) | Sábado | Sabat |
| Portugheză (Portugalia) | Sabbado | Sabat |
| Italiană (Italia) | Sabbato | Sabat |
| Franceză (Franţa) | Samedi | Ziua de Sabat |
| Germana literară (Germania) | Samstag | Sabat |
| Prusacă (Prusia) | Sabatico | Sabat |
| Rusă (Rusia) | Subbota | Sabat |
| Poloneză | Sobota | Sabat |
| Ebraică | Shabbath | Sabat |
| Afgană | Shamba | Sabat |
| Hindustană | Shamba | Sabat |
| Persiană | Shambin | Sabat |
| Arabă | Assabt | Sabatul |
| Turcă | Yomessabt | Ziua Sabatului |
| Malaeziană | Ari-Sabtu | Ziua Sabatului |
| Abisiană | Sanbat | Sabat |
| Sorabă (Saxonia) | Sobota | Sabat |
| Boemiană | Sobota | Sabat |
| Bulgară (Bulgaria) | Subbota | Sabat |
| Noua slovenă (Iliria, în Austria) | Sobota | Sabat |
| Limba ilirică (Dalmaţia, Serbia) | Subota | Sabat |
| Valahă (România sau Valahia) | Sâmbăta | Sabat |
| Romană (Sapin, Catalonia) | Dissapte | Ziua Sabatului |
| Romană bisericească (Italia) | Sabbatum | Sabat |
| Franceză occitană (veche şi modernă) | Dissata | Ziua Sabatului |
| Franco-normandă (secolele X-XI) | Sabbedi | Ziua de Sabat |
| Wolof (Senegambia, vestul Africii) | Alere-Asser | Ultima zi Sabat |
| Congo (Africa vest-ecuatorială) | Sabbado or Kiansbula | Sabat |
| Orma (sudul Abisiniei) | Zam-ba-da | Sabat |
| Kazani – TARTAR (estul Rusiei) | Subbota | Sabat |
| Turcă osmanli (Turcia) | Yome-es-sabt | Ziua Sabatului |
| Arabă (nume foarte vechi) | Shi-yar | Ziua principală sau ziua de bucurie |
| Siriacă veche | Shab-ba-tho | Sabat |
| Siriacă caldeeană (Kurdistan, Urumia, Persia) | Shaptu | Sabat |
| Siriacă babiloniană (o limbă foarte veche) | Sa-Ba-tu | Sabat |
| Malteză (Malta) | Is-sibt | Sabatul |
| Etiopiană (Abisinia) | San-bat | Sabat |
| Coptă (Egipt) | Pi sabbaton | Sabatul |
| Tamaşeancă (Munţii Atlas, Africa) | A-hal es-sabt | Sabat |
| Cabaleză (nordul Africii, vechea numidiană) | Ghas assebt | Ziua de Sabat |
| Hausa (Africa centrală) | Assebatu | Sabat |
| Paştună (Afganistan) | Shamba | Sabat (cea mai plăcută zi a săptămânii |
| Pahlavi (vechea persană) | Shambid | Sabat |
| Persană (Persia) | Shambah | Sabat |
| Armeană (Armenia) | Shapat | Sabat |
| Kurdă (Kurdistan) | Shamba | Sabat |
| Ndebele (Zimbabwe) | Sabatha | Sabat |
| Shona (Zimbabwe) | Sabata | Sabat |
| Limbi mixte, Evul Mediu | ||
| Georgiană (Caucaz) | Shabati | Sabat |
| Suaniană (Caucaz) | Sammtyn | Sabat |
| Inguş (Caucaz) | Shatt | Sabat |
| Malaeză (Malaezia, Sumatra) | Hari sabtu | Ziua Sabatului |
| Javaneză (Java) | Saptoe or saptu | Sabat |
| Dayak (Borneo) | Sabtu | Sabat |
| Makassar (insulele vechi Celebes şi Salayer) | Sattu | Sabat |
| Malagaşă (Madagascar) | Alsabotsy | Sabatul |
| Swahili (Africa est-ecuatorială) | Sabato | Sabatul |
| Mandingo (vestul Africii, la dus de Senegal) | Sibiti | Sabat |
| Teda (Africa centrală) | Essebdu | Sabatul |
| Bornu (Africa centrală) | Assebdu | Sabatul |
| Logone (Africa centrală) | Se-sibde | Sabatul |
| Bagrimma (Africa centrală) | Sibbedi | Sabat |
| Maba (Africa centrală) | Sab | Sabat |
| Permiană (Rusia) | Subota | Sabat |
| Votică (Rusia) | Subbota | Sabat |