Nu ar trebui să păzim duminica în cinstea învierii?

În timp ce multe evenimente minunate din Biblie au avut loc în diferite zile ale săptămânii, nu avem nicio poruncă expresă a lui Dumnezeu care să ne spună să le sfinţim.

De exemplu, Isus a murit pentru păcatele noastre vineri. Acesta este cel mai important eveniment din întreaga istorie, marcând momentul în care sentinţa noastră la moarte a fost comutată, iar şansa noastră la mântuire a fost asigurată. Dar nici măcar un singur text biblic nu sugerează că ar trebui să ţinem această zi de o importanţă atât de mare. 

Într-adevăr, există un memorial al învierii poruncit în Biblie, dar nu este vorba de sfinţirea duminicii. În schimb, apostolul Pavel a scris: „Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă” (Romani 6:4). Botezul este memorialul morţii, îngropării şi învierii lui Hristos.

Unii oameni învaţă că ucenicii lui Isus s-au întâlnit în camera de sus în duminica în care El a fost înviat pentru a sărbători învierea. Dar raportul Bibliei prezintă nişte circumstanțe complet diferite. Luca ne spune că atunci când s-au confruntat cu declaraţiile martorilor vizuali privitoare la înviere, ei „nu le credeau” (Luca 24:11). Iar Marcu relatează astfel: „După aceea, S-a arătat într-alt chip la doi dintre ei pe drum, când se duceau la ţară. Aceştia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut. În sfârşit, S-a arătat celor unsprezece, când şedeau la masă, şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat” (Marcu 16:12-14, subliniere adăugată).

Dacă niciunul dintre ucenicii din camera de sus nu credea că Hristos înviase, ei nu ar fi putut sărbători cu bucurie învierea! Ioan explică motivul pentru care ei erau împreună în următoarele cuvinte: „(…) uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate de frica iudeilor” (Ioan 20:19). 

Este adevărat că Isus a înviat în prima zi a săptămânii, duminică. Ce moment dramatic şi atât de vital pentru mântuirea noastră! Însă niciodată ţinerea duminicii nu este întâlnită în Scriptură. Şi nu este nicio dovadă biblică – vreo învăţătură clară sau măcar o insinuare – care să afirme că trebuie să sfinţim acea zi. În schimb, baza pentru păzirea Sabatului zilei a şaptea rămâne porunca expresă a lui Dumnezeu (Exodul 20:8-11; Deuteronomul 5:12-15).